{"id":2,"date":"2011-08-18T22:14:01","date_gmt":"2011-08-18T22:14:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.incdmtm.ro\/studiu-strategie\/?page_id=2"},"modified":"2011-08-18T22:33:50","modified_gmt":"2011-08-18T22:33:50","slug":"sample-page","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/?page_id=2","title":{"rendered":"Notiuni tehnice"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><em><strong>Definitii<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Presiune atmosferica<\/strong> \u2013 presiunea exercitata de patura atmosferei care inconjoara globul terestru.<br \/>\nLa temperatura de 0\u00b0C, la nivelul marii (0 altitudine), supusa actiunii acceleratiei normale a gravitatiei de 980,665 cm\/s2, presiunea atmosferica este egala cu presiunea exercitata de o coloana de 760 mm coloana de mercur, cu o densitate de 13,595 g\/cm3. Presiunea atmosferica se mai numeste si presiune barometrica.<br \/>\n<strong>Presiune absoluta<\/strong> \u2013 presiunea unui fluid, masurata in raport cu vidul perfect, adica facand abstractie de presiunea atmosferica instantanee.<br \/>\n<strong>Presiune relativa<\/strong> \u2013 presiunea unui fluid, masurata in raport cu presiunea atmosferica instantanee.<br \/>\nCorelatia intre aceste trei presiuni este:<br \/>\npabsoluta = patmosferica + prelativa<br \/>\n<strong>Vacuum <\/strong>\u2013 starea de rarefiere a unor gaze, la o presiune mai mica decat presiunea atmosferica.<br \/>\n<strong>Presiune diferentiala<\/strong> \u2013 diferenta intre presiunea masurata in amonte si in aval, fata de punctul de masurare considerat.<br \/>\n<strong>Presiune statica<\/strong> \u2013 presiunea unui fluid in stare de repaus.<br \/>\n<strong>Presiune dinamica<\/strong> \u2013 presiunea rezultata ca urmare a vitezei de curgere a unui fluid.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Domeniul de masurare<\/strong> &#8211; este caracterizat prin limitele de masurare, respectiv limita superioara si limita inferioara.<br \/>\nDomeniul de masurare al aparatelor este definit ca diferenta intre limita superioara si limita inferioara de masurare si se exprim\u0103 prin intervalul xmin &#8230; xmax \u00een cadrul c\u0103ruia traductorul permite efectuarea corect\u0103 a m\u0103sur\u0103rii.<br \/>\nDomeniul de m\u0103surare se situeaz\u0103, de regul\u0103, pe caracteristica static\u0103 \u00een zona \u00een care aceasta este liniar\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Precizia<\/strong> \u2013 este caracteristica metrologica a unui aparat de a da indicatii cat mai aproape de valoarea efectiva a presiunii masurate.<br \/>\nPrecizia de m\u0103surare a unui traductor reprezint\u0103 diferenta dintre valoarea real\u0103 sau adev\u0103rat\u0103 a m\u0103rimii fizice m\u0103surate si rezultatul m\u0103sur\u0103rii.<br \/>\nDiferenta dintre rezultatul m\u0103sur\u0103rii si valoarea real\u0103 se numeste eroare de m\u0103surare iar un traductor este cu at\u00e2t mai performant cu c\u00e2t m\u0103rimea erorii de m\u0103surare este mai mic\u0103.<br \/>\n<strong>Sensibilitatea<\/strong> \u2013 se defineste ca raportul dintre variatia marimii de iesire \uf044y si variatia m\u0103rimii de intrare \uf044x si este reprezentata prin capacitatea aparatului de a realiza un raport cat mai mare intre variatia marimii de iesire si variatia marimii de intrare. Sensibilitatea traductorului este definit\u0103 ca raportul:<br \/>\nS = Dy \/ Dx<br \/>\n<strong>Fidelitatea<\/strong> &#8211; este caracteristica metrologica a unui aparat de a da indicatii cat mai apropiate intre ele la masurarea repetata a aceleiasi presiuni in aceleasi conditii de masurare, facand abstractie de erorile sistematice.<br \/>\nJustetea &#8211; este caracteristica metrologica a unui aparat de a da indicatii cat mai aproape de valoarea efectiva a presiunii masurate, facand abstractie de erorile de fidelitate.<br \/>\n<strong>Justetea<\/strong> caracterizeza calitatea aparatului de a avea erori sistematice cat mai mici.<br \/>\n<strong>Rezolutia<\/strong> &#8211; reprezint\u0103 intervalul de variatie minim\u0103 a m\u0103rimii de intrare necesar pentru a determina aparitia unui salt la semnalul de iesire.<br \/>\n<strong>Histerezisul<\/strong> \u2013 reprezinta diferen\u0163a maxim\u0103 dintre semnalele de ie\u015fire ob\u0163inute pentru aceea\u015fi sarcin\u0103 zero \u015fi apoi descresc\u0103tor, pornind de la sarcina nominal\u0103 si poate fi absolut sau relativ.<br \/>\nHisterezis-ul absolut &#8211; diferenta ordonatelor caracteristicilor statice trasate in sensul crescator respectiv descrescator al presiunilor, pentru o aceeasi valoare a marimii de intrare.<br \/>\nHisterezis-ul relativ \u2013 determinat prin raportarea histerezisului absolut la domeniul presiunilor de masura si este exprimat in procente.<\/p>\n<p><strong>Repetabilitate<\/strong> \u2013 reprezinta capacitatea aparatului ca, in conditii identice de utilizare si la semnale de intrare identice, sa emita semnale de iesire apropiate.<br \/>\n<strong>Clasa de precizie<\/strong> &#8211; se defineste ca raportul dintre eroarea admisibil\u0103 \uf065ad care se produce \u00een conditii statice de m\u0103surare si domeniul de m\u0103surare :<br \/>\nc = (Sad) \/ (xmax &#8211; xmin)<br \/>\n\u00cen mod obisnuit se exprim\u0103 procentual si are valori cuprinse \u00een sirul 0,06; 0,1; 0,16 (0,15); 0,25; 0,4; 0,6 sau 0,1; 0,2; 0,5.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Definitii Presiune atmosferica \u2013 presiunea exercitata de patura atmosferei care inconjoara globul terestru. La temperatura de 0\u00b0C, la nivelul marii (0 altitudine), supusa actiunii acceleratiei normale a gravitatiei de 980,665 cm\/s2, presiunea atmosferica este egala cu presiunea exercitata de o coloana de 760 mm coloana de mercur, cu o densitate de 13,595 g\/cm3. Presiunea atmosferica [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":3,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2"}],"collection":[{"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15,"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/2\/revisions\/15"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/incdmtm.ro\/studiu-strategie\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}